Mi-am amintit o întâmplare veche și tare haioasă.  
  Eram la o bere cu colegii, undeva lângă teatrul C. Tănase (sală Savoy). 
  Unul dintre noi era mai în vârstă și fiind de modă veche îi plăceau căciulile de astrahan, deși costau mulți bani raportat la veniturile lui, după cum chiar el spunea.
  Nea Ilie, așa se numea omul, muncitor prin depozit, era un tip tare mucalit și datorită firii lui distractive îl căram după noi la bere de câte ori planificăm o băută.
  Cheful noastră era în toi și toți făceam mișto de el că nu își scotea căciula din cap, bănuiam noi că din cauza cheliei, dar el spunea că nu o da jos decât când face baie și când doarme, pentru că "asta costă cât toate lefurili voastre la un loc, că e dă astrăgan".
     După câteva halbe de bere nea Ilie plecă la wc.  Nu trec nici trei patru minute că îl vedem venind în fugă, cu capul descoperit, hainele dezordonate, abia ținându-și nădragii pe el.
     -Ce-ai păţit nea Ilie?
     -Băi nu-l vazurăţ pă unu' îmbrăcat cu geacă neagră 'nalt, tânăr?

 Ce să vezi în balamucul acela? Normal că nu am remarcat pe cineva care să semene cu ce descria moșul. Asta poate și din cauza că erau vreo douăzeci de inși cu asemenea semnalmente.

     -Băi 'tu-i 'mnezăii mamii lui, îl omor dacă pui mână pă el.
     -Ce a făcut dom'le?
     -Stai să vezi ce-a  făcut! Eram așăzat eu pă tron șî citeam liniștit un ziar pă care îl aveam în buzunar (ăștia niciodată nu au hârtie la closet) când să dăschide larg ușa șî unu' 'nalt, cum vi-l descrisăi, se uita la mine lung.
   " -Ce faci bre aici? zîce el mirat.
     -Mă cac nu vezi?
     -Păi cu căciula în cap bre?"
      Apoi brusc îmi smulgă căciulă șî fuge.
     Ce să mai fac? Strig eu "băi, stai" înjur, mă ridic cu pantalonii în vine da' nu pot să ies dân closet în curu' gol, așa că mă inchiz repede cum pot șî ies după el, insa treaba asta mi-a luat ceva timp ș... uite, ia-l acu' da unde nu-i.
    Cam asta pățîi...

   Noi ne tăvăleam pe jos de râs.
   Nea Ilie a iesit pe ușa berăriei înjurandu-ne mai tare pe noi că nu-i înțelegeam supărarea decât pe ăla care îi furase căciula.