Ma apuca greata si revolta cand ii aud pe guvernanti laudandu-se cum reduc ei cheltuieli de colo, de dincolo, cum eficientizeaza diferite servicii ce erau "gauri negre" ale bugetului, aspiratoarele banilor publici.
O aud pe Elena Udrea cum propune ca sefii unor institutii sa renunte la afaceri sau sa aleaga intre afaceri si sefia acelor institutii.
Parca pana acum nu se stia ca bunicile, cumnatii, fratii, soacrele si parintii octogenari ai politicienilor de varf sunt, paradoxal, cei mai buni afaceristi din lume.
O aud ca vrea desfintarea CNI (Compania Nationala de Investitii), renuntarea membrilor de partid PDL la afacerile cu statul, o aud cum a redus ea consumul de benzina din propriul minister,etc.
Pai in aparenta e curatenia necesara, e semnul ca se doreste castigarea luptei cu criza si ca Guvernul munceste.
Dar este doar aparenta.
Oprirea risipei inseamna inchiderea unor buzunare si asa prea pline din bani publici dar risipa nu exista sau mai bine zis banii astia "risipiti" nu s-au volatizat ci sunt undeva in conturi babane, in averi fabuloase facute peste noapte.
Circuitul banului functioneaza dupa legile naturii conform carora, dupa cum spunea Antoine-Laurent Lavoisier "nimic nu se pierde, totul se transforma" deci ar putea eventual aduce inapoi banii furati de catre toti cei care au avut cheia de la visterie la un moment dat. Ei se stiu intre ei cu totii ba chiar ii vedem si noi din afara terenului.

Pana atunci e doar vrajeala ieftina de astupat gura fraierilor.