Nu avem nimc.
Nu tu obligatii, nu tu buna crestere, bun simt, nu posedam respect fata de munca, a altuia si a noastra, fata de batrani, fata de tineri, fata de celalalt sau de noi insine, ne-am pierdut rusinea, demnitatea.
Nu avem cei sapte ani de acasa, deveniti sase intre timp apoi asa cum inteleg acum cu noile reglementari din invatamant vor deveni cinci, patru, trei sau nu vom mai avea deloc "anii de acasa" iar lumea ne va spune "iti lipsesc cei 6 ani dela gradinita".
Nu avem clasa politica serioasa(sa nu ma contraziceti ca umplu pagina cu politicieni neseriosi) nu avem reprezentanti, nici macar sindicali. Nu avem strazi bune pentru ca nu le repara astia, nici curate pentru ca nu avem loc in masina si aruncam resturile direct in drum, nu avem spatii verzi pentru nu mai avem loc sa le punem iar cele existente ne costa de parca am fi plantat jungla Amazonului(vezi cheltuielile primariilor pentru spatiile verzi).  

Partea interesanta este ca din tot ce nu avem mai nimic nu ne dorim cu ardoare.
Ducem o lupta acerba sa scapam de toate indatoririle pe care intamplator le mai avem pentru ca exista un singur lucru pe care-l vrem cu totii: Sa avem drepturi.