Oricat de bine intentionat ar fi un politician, cand esti scarbit de toate promisiunile fara acoperire, de toate gainariile lor, parca nu-ti vine sa-i acorzi credit decat dupa lungi si lungi siruri de dovezi ale bunelor intentii.
Despre Iulian Urban se stie ca e cel ce a luat prima amenda pentru spam din Romania si asta nu cred ca da bine la C.V.-ul politicianului care spune ca e dezinteresat.
Cand renunti la toate astea:
"Astfel incat, asa cum vedeti si din adresa atasata, am solicitat Biroului Permanent al Senatului sa ia act de faptul ca, renunt la drepturile salariale si la suma forfetara.Da, nu mai sunt o povara financiara pentru romani si Romania.".
......................
"Imi aduc aminte in prima mea zi la Senat, cand am refuzat sa iau masina oferita de Parlament si telefonul mobil, ca doamnele din fata mea, erau derutate."Cum adica refuzati ? si platiti dvs. telefonul ? " ; parea ca am comis o blasfemie.Concret, am renuntat la :- salariul de senator - circa 5200 ron net- suma forfetara destinata birourilor parlamentare - circa 10.000 ron net- indemnizatii de conducere a comisiilor - circa 2000 ron net- masina de serviciu a parlamentarului [ implica costuri cu intretinere, asigurari, combustibil] - merg cu masina personala fara sa decontez nici o cheltuiala- telefon de serviciu- am refuzat sa primesc echipamente tip imprimanta, fotocopiator sau computer pentru dotarea biroului de parlamentar- imi voi plati din bani proprii angajatii de la birourile parlamentare"
sursa
...apare obligatoriu intrebarea:
Pentru ce domnule Urban ai intrat in politica?
Asa-i ca influenta, parghiile, oamenii, particula "senator" fac mai multi bani decat leafa de parlamentar si biroul cu fax la care renunti?
Apropo de avocati binevoitori si dezinteresati imi amintesc de anul 1999 care banca Albina a fost devalizata eu ramanand cu o suma impresionanta pierduta prin seifurile escrocheriei numita banca.
Nu erau bani din vreun depozit ci conful firmei, bani de rulaj a caror pierdere m-a falimentat subit.
Si a aparut un lichidator asa de bun la suflet care ne-a asigurat pe noi toti cei pagubiti ca el lucreaza aproape pro bono si nu vrea decat sa ne recuperam noi banii pierduti.
Se numea atunci Arin Stanescu. Spun "atunci" pentru ca ulterior am aflat ca individul are doua nume, doua identitati, doua cetatenii...
Banii mei au ramas tot acolo iar omul a ajuns milionar din lichidare de banci si un personaj la care nu se mai putea ajunge el care la inceput ma suna personal la doua zile sa ma tina la curent cu demersurile pentru recuperarea banilor mei.
Avea nevoie de semnatura a cateva sute de pagubiti pentru a se ocupa lejer de propriile interese.