LIMPEDE
  • blog
  • scurte si aparent banale
  • poze filme si muzica
  • concursuri cu premii
  • about
Casa visurilor mele 04/19/2009
0 Comments
 

Unii nostalgici precum Gabriela isi rascolesc amintirile pentru a mai gasi crampee din  
bucuria copiariei, pentru a trai senzatiile acelor vremuri inchid ochii si incearca sa-si
aminteasca sunete si mirosuri, voci si adieri de vant.

Eu ma pot considera un norocos ca am privilegiul de a putea trai pe viu amintirile lor si ale mele.
Casa din imagine nu e casa copilariei mele dar poate fi a maturitatii mele. Seamana foarte
mult cu cea in care m-am nascut dar aceasta e a prezentului de cate ori am timp sa ajung
acolo, unde nu e electricitate, unde apa e luata de la izvorul din gradina, ouale din cuibar, laptele de la cele cateva oi si capre iar painea, cand nu ai chef sa mergi pe drumul extrem de lung si prost, o poti prepara in cuptorul din curte, ma simt ca in copilaria mea.  
Acolo vecina imi e padurea ce inconjoara totul iar faptul ca drumul ala e ingrozitor de prost e o binefacere pentru ca tine la distanta "progresul" si "civilizatia".
 Daca stie cineva cum miroase o padure de salcami infloriti, cum miroase o livada de meri
sau fanul cosit proaspat, isi poate inchipui un pic din starea mea.    

 Casa asta ma duce in timp, pe vremea cand eram copil, iar sarbatoarea Pastelui nu putea
fi intrecuta ca emotie si dorinta decat de asteptarea tatalui meu care lucra departe si venea la cateva saptamani sau luni acasa. De Paste eram imbracat cu cele mai frumoase haine. Imi amintesc de unii ani in care era foarte frig iar eu preferam sa merg pe afara la ciocnit oua cu copiii, imbracat mai subtire pentru a-mi etala hainele noi si frumoase altfel acoperite de paltonul gros si lung. Traditia era ca oul spart sa revina celui ce l-a spart astfel erau ani in care caram toate ouale afara lasand gol cosul de rachita in care erau puse dar erau si ani cand mai umpleam unul.
Oricum mama avea o rezerva si nu-mi lasa mie totul la discretie.

Casa din imagine sau din pozele de aici e a matusii mele din Valcea, e casa invecinata cu biserica de lemn pe care am aratat-o ieri.
Langa casa asta veche este si una mai veche in care a locuit mama batranei mele matusi.

Ce bine e cand asemenea lucruri mai pot fi conservate cumva, cand poti retrai sarbatorile in decorul copilariei. E un fel de tinerete fara batranete.
 
Va urez Paste Fericit vizitatorilor!

 


Comments


Your comment will be posted after it is approved.


Leave a Reply

    E-mail Limpede


    Oferiti respect biciclistilor!
    BannerFans.com
    BlogCatalog
    Elefant.ro

    Archives

    February 2012
    January 2012
    December 2011
    November 2011
    October 2011
    September 2011
    August 2011
    July 2011
    June 2011
    May 2011
    April 2011
    March 2011
    February 2011
    January 2011
    December 2010
    November 2010
    October 2010
    September 2010
    August 2010
    July 2010
    June 2010
    May 2010
    April 2010
    March 2010
    February 2010
    January 2010
    December 2009
    November 2009
    October 2009
    September 2009
    August 2009
    July 2009
    June 2009
    May 2009
    April 2009
    March 2009
    February 2009
    January 2009
    December 2008
    November 2008
    October 2008
    September 2008
    August 2008
    July 2008
    June 2008
    May 2008
    April 2008
    March 2008
    February 2008
    January 2008
    December 2007
    November 2007
    October 2007
    September 2007
    August 2007
    July 2007


Create a free website with Weebly
Web Analytics