Vine controloarea, una grasa, mica, imbracata ponosit, abordand familiar calatorii:
-Aici am controlat mamica? Tu parca nu erai adineauri.
Ajunge la o femeie intre doua varste, imbracata ca la tara, cam saracacios dar curat.
-Biletul mamaie.
-Stai maica.
Se cauta cateva clipe si scoate biletul
-Bre asta e pana la Brasov si matale esti deja la Teius.
-Maica am cerut pana la Satu Mare .
-Ce Sat Mare bre? Ai platit pana la Brasov. La Adjud de dai jos. Scurt.
-Cum maica sa ma dau jos in gara noaptea? Ma duc la spital la Satu mare.
Nu intelegi ca asa am cerut bilet. Fata aia poate n-a auzit bine da' ce vina am eu maica? Sunt femeie batrana.
-Batrana, nebatrana eu nu vreau sa am belele cu matale. Ai bani sa platesti bilet in continuare? Altfel trebuie sa te si amendez si te dau si jos. N-am facut eu legea mamaie.
-Cat e maica?
Grasuta zice o suma, in jur de vreun milion vechi.
-Maica, pacatele mele de unde sa am eu atatia bani? si incepe sa planga.
Lumea din jur incepe sa murmure, sa protesteze.
-Lasati-o doamna ce e femeie serioasa. Daca erau niste golani sa te vad cum ii dadeai jos la prima.
-Cum s-o las? Pe mine cine ma lasa? Eu nu vreau sa fiu data afara si nici sa-i platesc din buzunar.
-Cat trebuie sa plateasca dom'le?
Ceferista zice suma spusa mai devreme.
Omul scoate doua sute de mii din buzunar si-i pune in mana batranei.
Vine si altul, apoi doua femei si in curand tot vagonul.
Batrana se uita mirata la banii aia ce se adunau in mana ei si la oamenii ce se perindau punandu-i cate o bancnota sau doua in mana.
-Ajunge doamna? striga o voce din capatul celalalt al vagonului.
-Ajunge acum sa se plimbe cu trenul toata saptamana, zice zambind ceferista.
Plateste batrana, atmosfera se destinde, controloarea se ia la bancuri cu cativa olteni cheflii si toata lumea e fericita.
****
-Doamna asta e bilet pana la Jibou si acum sunteti in Gherla. La urmatoarea oprire, la Cluj, coborati.
-Maica eu am cerut bilet pana la Bucuresti! aud o voce cunoscuta.
Ma uit si cine crezi ca era?
Batrana din zilele trecute ce mergea spre Satu Mare dar platise doar pana la Brasov.
Nu e greu de ghicit urmarea.
Parca dupa un scenariu toata povestea se incheie fericit. Ceilalti calatori sar sa ajute femeia amarata (spre rusinea mea de data asta nu am contribuit :) ), controlorul elibereaza biletul pana la Bucuresti( oare era chiar pana la Bucuresti??) iar femeii ii si mai raman bani pentru inca vreo patru calatorii.
Iata ca poporul roman nu si-a pierdut spiritul de solidaritate capatat pe vremea lui Ceasca.
