Unui amic i s-a defectat masina saptamana trecuta.
A bagat-o in service si m-a rugat pe mine sa il duc unde avea treaba in ziua respectiva. Vreo trei drumuri.
Am facut-o cu placere, mai cu seama ca nu mi-a incurcat nici programul.
In ziua urmatoare m-a sunat sa-mi spuna ca mai are nevoie de mine pentru un drum undeva in afara orasului si ca imi plateste benzina.
Am zis ok si l-am dus unde avea treaba, refuzand desigur suma oferita pentru benzina cand l-am auzit cum intreaba cat costa benzina, el stiind foarte bine cat costa, ca doar nu eram din tari diferite nici masinile cu consumuri diferite.
Era o intrebare formala, asta era clar.
Nu a fost vorba de un drum ci de mai multe, pentru ca din acel loc am mers in altul si la intoarcerea in oras am mai facut o deviere.
Mi-am dat seama ca stia de la inceput despre drumurile astea dar a vrut sa ocoleasca o discutie directa.
In ziua a treia m-a sunat dupa pranz ca ma mai roaga sa-l duc pana intr-un loc.
L-am refuzat spunand ca nu-l pot duce.
-De ce?
-Nu am chef azi de condus.
A tacut o clipa si mi-a inchis telefonul cu un salut bombanit.

Doua zile nu a mai dat niciun semn de viata iar ieri ne-am intalnit intamplator la supermarket.
Avea un comportament de parca eram vreun creditor, asa se ascundea printre rafturi.
L-am abordat direct si l-am intrebat de ce e suparat pe mine.
-Pai tu stii ca aproape mi-ai facut ziua un dezastru ca nu ai avut chef sa conduci cativa km? Am luat un taxi pana la urma dar am platit o groaza de bani si asta doar ca prietenul meu "nu a avut chef sa conduca".

Am ramas cu gura cascata si practic nu am mai stiut ce sa zic cateva clipe.
Ma uitam la el tamp si la caruciorul plin ce cumparaturi.
-Stai mai ca e bine cat te-a costat. Ai scapat ieftin.
-De ce?
-Pai daca le plateai si pe celelalte, la taxi, nu mai aveai acum caruciorul asta plin.

Cred ca nu a inteles nimic pentru ca eu am plecat si el a ramas uitandu-se  tamp dupa mine.

Eu sunt un tip saritor cu amicii, dar foarte comod si cine primeste o asemenea favoare de la mine inseamna ca o merita din plin. Cand simt ca nu o mai merita nu ma mai deranjez.
Cineva, nu mai stiu ce persoana inteleapta din viata mea, mi-a spus: "daca faci o data sau de doua ori ceva din placere, devine obligatie".
Mare dreptate avea.