Nu sunt misogin :)
Asta e formularea standard aruncata ca scuza inainte sau dupa ce comit un misoginism.
Daca judeci dupa sex (a nu se intelege postsex) oamenii, inseamna ca faci discriminare sau ca esti subiectiv, iar in cazul in care persoana criticata e femeie esti misogin.
Ei bine nu sunt.
Iubesc femeile pentru miile de calitati ce ne lipsesc noua.
Nu pot spune acum ce-mi place mai mult la o femeie dar se poarta sa spui, asta cand vrei sa o dai pe spate(figurat fireste), sintagma "frumusetea interioara".
Deci si mie imi place frumusetea interioara a femeii dar nu in primul rand pentru ca in primul rand iau contact cu cea exterioara.
In virtual e mai complicata problema deoarece nu vezi nici frumusetea exterioara din prima si nici pe cea interioara.
Doar trebuie sa ai rabdare, motive sau dorinta, sa astepti pana tipa isi va dezvalui una dintre ele, in cazul in care o are.
De regula cele cu exterior frumos nu se dau in laturi sa te atentioneze ca el exista iar cele cu partea din interior splendida te lasa sa presupui, sa construiesti in mintea ta, sa iti imaginezi si in tot timpul asta iti pun la dispozitie ce au mai frumos; mintea.
Eu pe acestea din urma le iubesc mai mult.
Frumusetea exagerata la o femeie e un handicap si nu un atu. Cand esti ca o zana toata atentia celor din jur se opreste la epiderma ta.
Poti sa tipi tu cat vrei ca esti buna, ca esti desteapta, ca esti inteleapta, pentru ca barbatii tot la nivelul ala se opresc cu patrunderea.
Noi avem o gandire simpla.
E frumoasa o dorim in pat, e frumusica, docila si cu ceva minte o luam de nevasta, e frumoasa sau urata dar are o minte sclipitoare, ne ferim de ea pentru ca daca vrea sex il obtine oricum, daca nu vrea putem sa ne impuscam ca e in fara rezultat, iar o nevasta destepata foc e o tortura pe viata in mintea unora dintre noi. Ne place sa fim dominati doar un moment poate, in clipele intime, dar nici acolo nu vrem ca tot timpul haturile(sau catusele ) sa fie in mana femeii.
Pana aici am adus elogii femeii, mai direct sau mai voalat, ca sa fiu iertat de dilema misogina care-mi macina mintea.
Ce inseamna pentru voi: intotdeauna, niciodata, pentru eternitate?
Cred ca nu avem notiunea timpului la fel.
Explicatii exista.
Poate sa curga cu motivatii si scuze dar eu cred ca probleme nu e rezolvata de scuze ce justifica nerespectarea promisiunilor, mai cu seama cand sunt facute deliberat, in scurt timp si nesolicitat.
Fac o paralele cu protocolul dintre sindicate si guvern, protocol incalcat de guvern dupa cum zic  sindicatele si respectat de acesta, dupa cum afirma el, guvernul.
Se promitea marirea salariului minim la 550 sau 600.
Dar guvernul zice  ca asa a promis insa numai in anumite conditii; daca inflatia... bla bla bla.

Deci pentru voi niciodata sau intotdeauna pot avea acelasi sens ca si pentru noi, dar cu clauzele de rigoare: Noi sa ramanem noi, sa facem, noi sa luptam, noi sa nu ne schimbam, etc, etc.
De acord in totalitate.
Dar ce e de facut cand azi ne spuneti, avand toate cartile pe masa, ca ne veti iubi pana la moarte( nu stiu a cui) ca nu ne veti parasi, ca nu puteti trai fara noi si ca orice s-ar intampla nu ne veti uita niciodata (asta din urma e ca o anestezie la sfarsit de relatie pentru indulcirea amarului) si maine cu aceleasi carti pe masa, in aceleasi conditii, spuneti: Gata!?
Nu mai pot, nu mai vreau, nu mai rezist, nu e ce-mi doream, nu sunt facuta sa fiu nevasta sau amanta, sa fiu doar a unui barbat pe viata sau sa fiu cealalta pentru totdeauna...
E ok, e excelent ca gandesti asa si ca vrei tot ce e mai bun pentru tine, te iubesc pentru mintea ta libera si hotarata, dar... ieri?
Nu erai tu?
 In absolut acelasi conditii spuneai ca: niciodata, intotdeauna, pe veci...
Asta e dilema ce poate demasca misoginul din mine.
In rest va iubesc aproape neconditionat.