Copiii de azi aud mereu: nu se mai face scoala in ziua de azi. Pe vremea mea...
Si parintii lor au auzit asta de la parintii lor.
Ficeare generatie cand ajunge la o anumita maturitate sau dincolo de ea devine refractara la nou, la progres ori la viteza lui. Poate e si sentimentul unei inutilitati. Nesimtindu-te util sau cooptat in anumite activitati respingi totul.
In secolul 20 pana aproape de sfarsit bataia era o regula nu numai in scoala ci si in alte parti. In armata, la politie, in sport, in scolile de soferi profesionisti.
Da. Cine a facut scoala de soferi la Rosiori de Vede in vremurile acelea poate confirma ca era un fel de puscarie acolo si nu un loc unde invatai o meserie.
Emanciparea populatiei a dus la concluzia ca bataia fiind ceva primitiv nu poate fi folosita in procesul de invatamant. Nu poate fi folosita in niciun proces insa la tema invatamantului ma refer acum.
Iata un exemplu de aplicare a bataii cu acordul parintilor: sportul de performanta.
Se stie ca la gimnastica, la fotbal si in alte sporturi, antrenorul mai aplica si cate o corectie fizica elevului daca nu face corect ceva.
Exista acceptul parintelui pentru motivul ca antrenorul e Dumnezeu acolo si daca el ia o hotarare aceasta e incontestabila, precum diagnosticul unui medic sau hotararea unui judecator.
Deci parintele are de ales intre a-i ramane copilul un simplu copil sau a accepta tratamentul antrenorului in speranta ca din el, din copil, va iesi un campion. Sunt putine cazurile de copii campioni raportate la numarul de copii care fac sport insa parintii spera uneori distrugand copilaria propriilor copiii.
La scoala se aplica in trecut cam acelasi tratament, dupa aceasta psihologie. Daca nu permiteai profesorului sa-ti bata copilul riscai sa te trezesti acasa cu un corijent, repetent sau marginalizat din punct de vedere educational, fapt ce ducea tot la asta.
Imi era si scarba cand auzem cum preotii, care erau si invatatori prin satele noastrea in unele vremuri, rupeau cu bataia copiii. Nu pot asocia violenta de niciun fel cu un slujitor al lui Dumnezeu asa cum nu pot asocia nici bogatia cu el iar la sate dupa cum se stie preotii erau cei mai bogati.
Vremurile celea au trecut iar acum oamenii au drepturi mai multe. La scoala nici nu se poate pune problema sa urechezi un copil ca risti suspendarea.
Sunt de acord cu educatia bazata pe talentrul si profesionalismul pedagogic al educatorului si nu pe intimidare sau teama de bataie.
Stiu ca si in invatamant sunt destui neaveniti asa cum sunt in toate profesiile. Unii ajung acolo din ambitiile sau traditiile familiei, altii conjunctural, vazand asta ca o etapa intermediara intre terminarea studiilor si ocuparea unui post ravnit si banos. Sunt si pasionati dar pasiunea lor e ucisa de multi factori. Discutia poate fi destul de lunga daca analizam motivele astea dar eu vreu sa punctez altceva acum.
Tot progresul si toata lupta ne-a dus spre civilizatie, spre tratamentul uman aplicat copilului, spre desfintarea practicilor primitive din invatamant insa realitatea a dovedit inca o data ca unde demolezi ceva rau trebuie sa construiesti ceva bun in loc.
Elevul acum e protejat de lege insa profesorul nu.
De multe ori ma pun in pielea unui profesor si incerc sa-mi imaginez cum as proceda in anumite situatii.
De exemplu vine elevul la scoala beat turta si se poarta in clasa ca in filmuletele de pe Youtube. Ce masura il poate pondera pe un pusti care la cinsprezece ani se face praf cu bere sau alcool si care sfideaza profesorul din spatele ochelarilor de 200 euro?
Daca un elev bate un profesor, deci daca-l bate nu doar sa-l jigneasca sau sfideze, primeste una dintre cele trei pedeapse groaznice: mutarea in alta scoala, scaderea notei la purtare sau in unele cazuri exmatricularea.
Cred ca fiecare mic infrator in devenire ce se duce beat cui la scoala si are tendinta sa injure o profa pentru ca vrea sa-i deschida mintea si nu slitul, are oroare de scaderea notei la purtare. Nu mai zic de exmatriculare.
Pai ce s-ar facea el daca nu l-ar mai obliga nimeni sa se duca la scoala, ba mai mult chiar ar avea interdictie sa faca asta?
O masura care eu cred ca ar avea efect daca ar fi aplicata, insa ma tem ca ar fi luata ca un atentat la drepturile copilului, ar fi mutarea din scoala la abateri grave.
Dar mutarea nu la scoala de alaturi ci in functie de fapta la scoli cat mai indepartate.
Serios.
Daca un bucurestean ar ajunge sa fie mutat la Timisoara iar un vasluian la Constanta si sa locuiasca in caminul scolii ar fi mai greu de intalnit situatiile acelea aberante in care profesorul e transformat intr-o carpa de sters pe jos.
Eu nu am fost niciodata de acord cu o corectie fizica adusa copilului meu dar in cazurile in care mi s-a adus la cunostinta ca a facut ceva ce nu poate fi trecut cu vederea m-am ocupat eu de el. Bataia nu rezolva nimic in asfel de cazuri dar daca-l cunosti bine stii ce pedeapsa l-ar durea mai tare decat o bataie buna.
Ca parinte eu pot urechea uneori propriul copil si o fac parinteste insa mi se pare inacceptabil sa vad pe altcineva facand asta. Nu merg pe principiul aberant eu te-am facut eu te omor dar cred ca sunt putini parinti care nu au dat o palma la fund copilului mic sau nu i-au aplicat o corectie mai maricel fiind. Se poate si fara asta insa e foarte greu sa duci munca de lamurire cu un copil de trei ani ca nu are voie sa se apropie de priza, sa zicem, cand cu o singura palmuta parinteasca la fund i-ai declansat semnul de interazis in minte :)
Deci nu sunt de acord ca elevul sa fie batut, dar nici profesorul.
