LIMPEDE

Intr-o dimineata m-am trezit cu mana dreapta paralizata.
Ridicam mana, dar palma era inerta.
Practic de la cot pana la degete nu simteam nimic.
Groaznic.
Sperietura era cu atat mai mare cu cat asociam asta cu bolala din ultimii ani de viata ai mamei mele.
E calvar pentru un om perfect sanatos sa constate intr-o clipa ca nu-si mai poate folosi o parte a corpului.
Cand ai un asemenea soc timpul are alta dimensiune. E comparabila senzatia cu cea din preajma mortii, in care se spune ca-ti trec prin fata ochilor scene nenumarate din toata viata.
Asa era la mine doar ca scenele erau din viitor si nu din trecut.
Ma vedeam paralizat pe toata partea dreapta, tarand un picior, tinandu-mi mana ori pe langa corp intr-o pozitie ciudata balanganindu-se la fiecare miscare, ori sustinuta de cealalta, cu un ochi holbat si coltul gurii lasat incontrolabil, vorbind incoerent din cauza controlului insuficient al buzelor, limbii, gurii...
Ma treceau transpiratii reci in cele cateva minute de imagini succesive ale viitorului meu.
Pe scurt, povestea s-a terminat in mod fericit, eu mergand la Urgenta, conducand cu podul palmei neacceptand noua mea conditie de handicapat, iar la urgenta un profesor destept si batran mi-a pus un diagmostic simplu dupa ce cateva zeci de minute cativa medici m-au intors pe toate partile:
"Nu ai nimic grav".
"Cum asa?"
"Simplu", a spus el. "Ai dormit cu mana pe marginea patului iar partea dura ti-a presat nervul nustiucare si asta e tot. In 2 zile vei fi perfect refacut."
Asa a fost.
Mi-am amintit de starea mea de atunci citind pe blogul "cu voce tare" despre tratamentul aplicat unei categorii cu mai putin noroc in viata si anume cei cu dizabilitati.
Observand ca termenul handicapat la noi e o jignire si nu o stare, ma intreb cine e mai handicapat in unele cazuri? Cine e cel cu dizabilitati? Cel ce lupta cu viata asta dintr-un scaun cu rotile sau condus de un baston alb sau cel ce e perfect sanatos dar trateaza pe cei ce nu sunt ca ei ca pe niste inferiori?
E stiut ca cei tintuiti intr-un scaun isi folosesc cu mult mai mult creierul si cei ce au o dizabilitate isi dezvolta suplimentar alte abilitati.
Numai la noi cred ca se intampla asa ceva pentru ca in alte locuri vezi cum un autobuz cu 30 de pasageri ce stau calmi si rabdatori, "pierde" 4-5 minute in statie sa coboare rampa facilitand urcarea unui "handicapat".
Ce tip de oameni suntem si noi, sau unii dintre noi, romanii...

Zurich
Viena
Geneva
Dusseldorf
Munchen
Frankfurt
Berna
Copenhaga
Amsterdam
Bruxelles

Pe locul al treilea se afla Geneva, unde peste 50% din populatie detine un pasaport strain
Bloombiz


Mi s-a parut interesant ca orasul de pe locul trei e pe jumatate populat de straini si comparam faptul acesta cu ce se intampla in Bucuresti unde mai mult de jumatate din populatie are "pasaport strain" fiind locuitori veniti din toate colturile tarii si unde contrar a ce se intampa in Geneva, calitatea vietii e in continua scadere.
Avand in vedere criteriile dupa care se calculeaza calitatea vietii in orasele din topul european Bucurestiul e undeva in coada listei.

Eu imi explicam intr-o postare (nu mai stiu pe unde e) ca tocmai mixului de origine a cetatenilor Bucurestiului se datoreaza inconfortul de a locui aici.
Oamenii acestia se comporta altfel in locurile de origine, acolo existand inca respectul fata ce dei ce te cunosc, rusinea si mai stiu eu ce alte criterii ce stau la baza comportamentului civilizat iar odata ajunsi in capitala toate astea dispar la unii si se trezesc fara corsetele ce le-au tinut in frau proastele apucaturi pe care le detineau in stare latenta.
Cum se explica atunci efectul invers in cazul Genevei?
Sa se datoreze nivelului de educatie al strainilor?
Ma intreb daca apucaturile urate sunt in noi toti si numai cei ce sunt educati si le pot tine in frau, pentru ca in micile orasele ale patriei bunul simt si buna crestere se intalnesc in toate paturile sociale si nu numai la varfuri.

Copii cu copii. În România, în fiecare an, sute de minore devin mame, arată statisticile. Cel mai recent caz de acest gen s-a întâmplat în Prahova, unde o fetiţă de 13 ani şi iubitul ei de 16 ani au devenit părinţi. Cei doi îşi vor creşte împreună băieţelul.Realitatea

Acesta deja e fapt divers insa ma face sa zambesc urmatoarea fraza:

Poliţiştii au deschis o anchetă în acest caz, iar iubitul fetei riscă să ajungă la închisoare pentru că a întreţinut relaţii sexuale cu o minoră.

Sa inteleg ca in fiecare an sunt sute de barbati arestati ca au intretinut relatii sexuale cu minore? Statistica spune ce sute de fete minore devin mame in fiecare an.

Acestea sunt doar evidente la vedere insa cate alte sute de nasteri la 13-14 -15 ani sunt la romii nomazi sau la cei ce nu sunt in evidentele politiei?

La circ, de cele mai multe ori acrobatiile cele mai complicate sunt facute cu plasa de protectie.
Nu stiu daca e interzis sa faci anumite numere fara plasa sau daca altele sunt motivele dar eu cred ca plasa are un rol mai mult psihologic decat  de protectie.
Complexitatea numarului poate fi mult sporita cand acrobatul nu are pe langa stressul executarii acrobatiei la milimetru si secunda si celalalt stress, cel legat de pericolul unui accident fatal.
Teama ne blocheaza simturile si ne ingreuneaza actiuni altfel simple sau banale.
Acrobatii nu traiesc sentimentul de teama asa cum il traiesc actorii sau contabilii dar un minim instinct de conservare exista si acesta alimenteaza teama cand pericolul e iminent.

O altfel de acrobatie ce pare a fi executata tot cu plasa de protectie e "deep water solo". E vorba despre alpinism pe stanci abrupte, fara protectii, dar deasupra apei, astfel un accident se transforma intr-o baie si nu in ceva fatal.
Stancile pot avea de la cativa metri pana la cateva zeci in functie de performanta sau setea de adrenalina a pasionatilor iar cand accidentele lipsesc acestia sar singuri in apa.
E aceeasi stare de siguranta data de plasa acrobatilor.
Poti sa-ti imbunatatesi performantele si sa experimentezi concentrandu-te doar pe tehnica si nefiind amenintat decat de teama unei bai.

Si in viata intalnim o gramada de situatii in care siguranta ne ajuta sa facem mult mai lejer si natural chestii pe care in lipsa acesteea nu le-am putea face asa usor.
Trecerea peste un pod ingust care are ceva lateral de care sa te tii nu se compara cu trecerea unuia fara acea siguranta, pe care cand o ai nici nu e nevoie sa o folosesti.
 Coborarea unei scari abrupte fara balustrada si uneea cu balustrada.
 Mersul pe bicicleta pe o banda ingusta de doar 10-20 cm desenata pe asfalt se poate efectua fara gres in comparatie cu mersul pe aceeasi banda suspendata la inaltime si fara nimic in lateral.
Mie imi e teama de avion insa am sarit cu parasuta.
Cand ai o parasuta iti dispare acea teama pe care o ai in cursele de pasageri. Cel putin mie asa mi se intampla.
Sunt mii de astfel de situatii in viata cand facem bine un lucru stiind ca avem spatele asigurat.

Printr-o zona mai marginasa a Bucurestiului, o famile cu doi copii; unul de 20 si celalalt de 18 ani.
Familie saraca, poate chiar mai dezorganizata, iar copiii crescuti aproape pe strazi.
La un meci de fotbal jucat in curtea scolii baiatul cel mic se raneste la mana superficial.
Nu a luat in seama asta iar dupa vreo 2 saptamani mana era foarte umflata si vanata. Toata palma.
Se cangrenase din cauza lipsei oricarui tratament.
Au ajuns cu el la medic si s-a luat hotararea de a se amputa mana, mai precis palma si putin mai sus de incheietura.
Se face operatia, se elibereaza pacientul din spital, dar dupa inca vreo doua saptamani acesta ajunge din nou acolo.
Mana se invinetise pana mult mai sus de cot.
Nu stiu daca a mai fost programata o noua operatie dar cert e ca pustiul de optsprezece ani a murit.
Nu conteaza spitalul, doctorul sau suspiciunea de malpraxis.
Putea sa fie vina copilului ca nu a mers la controalele periodice.
Putea fi vinovat ca nu a pastrat o igiena corespunzatoare in zona operata sau nu a luat tratamentul postoperator.
Putea fi vinovat medicul ca nu a amputat mana mai departe de zona cangrenata. Sau putea fi tot el vinovat ca nu a urmarit insistent si activ evolutia pacientului chiar daca acesta era mai indolent.
Pot fi o gramada de vinovatii reale sau inventate in cazul asta dat pe mine ma macina o intrebare:
Se poate muri in mileniul trei in capitala Romaniei la varsta de optsprezece ani din cauza unei banale infectii?
Medicii nostri sunt sufocati de cazuri precum judecatorii ce trebuiesc sa judece zeci de procese pe zi.
Cum sa studiezi eficient un dosar cand ai masa plina si le judeci pe banda?
La fel si medicul ce are cazuri peste cazuri in fiecare zi.
Cum sa opereze bine si cum sa ia in calcul toate cunoscutele si necunoscutele unui caz?
A murit un copil de optsprezece si nimeni nu poate fi considerat vinovat tocmai ca vina poate fi pasata la fiecare.
Unde e putregaiul?

Florentina Năstase are 30 de ani şi ne-a mărturisit că niciodată nu a călcat pragul unui astfel de salon. “Nici măcar atunci când am fost mireasă nu am mers la coafor. De manichiură sau pedichiură nici nu poate fi vorba, pentru că nu am bani. Spre exemplu, dau 15 lei, o dată la trei luni, şi îmi vopsesc părul singură”, se plânge femeia.
Click


E rusinos sa mai auzi asa ceva acum la 20 de ani de la caderea comunismului.
Parca seamana cu acea femeie din epoca de aur.
Mie mi se pare tinerea femeii de rand la nivelul asta de "rasfat" echivalenta cu violenta in familie, cu discriminarea pe criterii sexuale, sau cu orice alta incalcare a drepturilor omului.
Nu trebuie sa luam de bun faptul ca la coafor trebuie sa lasi 5 milioane pentru ca aceleasi servicii le poti avea si la mai putin de jumate din banii astia, doar ca nu e salonul de fitze si nu te intalnesti acolo cu Cosmina Pasarin.
Eu nu cred ca motivul pricipal din cauza caruia femeia de rand nu ajunge la coafor, la dentist sau la sala de fitness, e pecuniar ci i se induce sau isi autoinduce inutilitatea cochetariei.
-"Cine ma mai alege?"
-"Am o varsta."
-"Ala mic are nevoie de mobil."
-"De meditatii" ( asta in conditiile in care al mic chiuleste pe rupte si nu invata mai nimic la scoala, dar despre inutilitate meditatiilor la elevul lenes voi scrie separat.)
-"De computer" (pentru mess si hi5 desigur).
-"Ce te-ai sulemenit asa ca o curva? Ai vreunul?" (asta e barbata-su care da pe tigari si pe bere echivalentul a 3 drumuri la coafor)
-Anturajul la fel de nepasator cu propria imagine.
-Imbatranirea interioara prematura si disparitie feminitatii.

Am citit intr-o carte cu povesti de succes sfaturile unui om ce a ajuns sus care spunea o chestie legata de plati.
Zicea ceva de genul: "Cand ai incasari din afacerea ta in primul rand plateste-te pe tine si apoi pe ceilalti pentru ca altfel lasandu-te la urma vei constata ca nu te vei putea plati niciodata. Pentru ceilalti daca e asa important se vor gasi solutii."
Extrapolnand putem aplica asta si la femeia de rand din Romania.
Cand iei leafa intai mergi la coafor, mergi la dentist, fa-ti abonament la sala si abia dupa asta restul!
E stiut ca o persoana care se simte bine in pielea ei emana siguranta iar asta se transmite.
Mult mai mult succes ai in orice intreprinzi cand esti imbracata la patru ace, cu parul aranjat, cu corpul, nu de fotomodel dar cu vizibile urme de "sala", cu un zambet perfect si alte "aparente nimicuri".
Gandeste-te ca daca stai in bucatarie 3 ore pe zi, la calcat inca nu stiu cate pe saptamana si la curatenie perfecta ore in sir cumulate, asta e timp pierdut.
Aduna toate orele astea si inchipuie-ti ce poti face cu ele.
Nu ar fi mai simplu sa gasesti solutia de a plati pe cineva sa-ti calce rufele?
Sa gateasca uneori sau sa faca curatenia generala? Mai bine stai 2 ore pe zi in plus la serviciul tau si cu banii obtinuti iti usurezi viata.

Vad in Europa femei de 50-60-70 de ani ce nu sunt nici vedete nici bogate dar sunt foarte cochete.
Nu din cauza ca au venituri de 1500 de euro ci pentru ca sunt putin egoiste. Atat cat e necesar.
Ce-ar fi sa fie si romanca de rand putin egoista?
 

Ieri la Protv am vazut un filmulet cu doi politisti idioti ce dezumflau rotile unei  masini parcate neregulamentar pentru ca nu aveau alta metoda de a-l pedepsi pe  nemernicul ce avea numere de Spania.
Mi-am amintit ca si eu am interactonat zilele trecute cu Politia Romana neputincioasa.
Suntem in UE, avem statut de cetateni europeni, cu toate ca suntem numiti neocomunitari in Europa tocmai pentru a trasa o granita intre noi si adevaratii comunitari insa nu avem un sistem de identificare a proprietarilor de autoturism cu numar strain.
Spuneam ca am interactionat cu Politia Romana pentru ca parcand neregulamentar am gasit in parbriz un biletel de amor de la politia rutiera. Ei sunt in imposibilitate sa sanctioneze un cetatean
din alt stat sau care are numere de Spania, Italia sau Franta si lasa niste invitatii penibile In parbrizul contravenientului doar, doar acesta va fi atat de cretin sa se duca la politie si sa-si ridice amenda.
In orasul unde toate spatiile libere pe care poti parca o masina sunt vopsite si gestionate  de Cocos iar parcari pentru o ora cum sunt in Europa nu gasesti, prefer sa primesc o invitatie de la
Politia rutiera pe care nu o voi onora niciodata decat sa contribui si eu cu ceva  la toaletele doamnei Udrea. 

- E un personaj notoriu: Sunt mai multe persoanele ce au auzit de doctorul Oprescu decat totalul celor ce stiu ceva despre ceilalti candidati.

- Are carisma: E intotdeauna civilizat in exprimare.

- Stie sa lupte pentru cauza lui cand se simte nedreptatit si a castigat in cel putin doua randuri contestatiile depuse.

- Exista precedentul candidatului independent ce a dat cu tifla partidului si a castigat singur o primarie: Marian Vanghelie(primaria sector 5).

- Ion Iliescu impreuna cu cei din jurul lui il sustin aproape fatis.

- Daca ajunge in turul doi PSD il va sustine.

- Daca ajunge in turul doi impotriva lui Diaconescu simpatizantii PSD vor fi mai multi de partea lui.

- Si evenimentele legate de candidatura lui sunt un factor ce aduce simpatia alegatorilor. Incercarea de a-l imipedica sa candideze precum si demisia din partid.

Mai sunt si altele insa doar acestea sunt suficiente pentru a castiga fotoliul de primar.

Alfel programe, promisiuni, campanie electorala cu pomeni electorale si spoiala capitalei in ajunul alegerilor, nu prea mai tin.
Incet, e drept foarte incet, alegatorul bucurestean se desteapta.
Nu spun eu ca Oprescu e cel mai bun si alegerea lui dovedeste inteligenta alegatorului bucurestean, pentru ca personal il prefer pe Diaconescu intr-o lupta de la egal la egal, insa atuurile lui Oprescu sunt mai multe in aceasta lupta.
Un Diaconescu ales ar fi marioneta PSD exact cum e primarul actual Vedeanu in mainile PDL (nu dezinteresat desigur) iar un Diaconescu independent in fruntea Primariei Generale ar fi inghitit de viu de sacalii intereselor financiare pe cand Oprescu e altfel si poate manavra parghii mult mai diverse cunoscand mult bine sistemul.

The tragedy took place in a neighbourhood from Bucharest.The girl named Andrada came from school earlier and after a short while after getting into her apartment, a strong noise was heard. Neighbours found her on the ground, lying near the wall of her block.A big crowd of shocked people soon gathered at the place. The girls was grown only by her mother, was quiet and didn’t have any reason to suicide herself, neighbours said. They also talked about a recent break up that has affected her quite a lot. The teenager left behind a note saying the following
Mother please forgive me for each problem I have caused youI know it is very difficult for you to grow me! I love you,Andrada
Articolul intreg aici...


Nu am scris niciodata despre acesti copii tristi numiti emo kids insa m-a mirat sa gasesc stirea despre acea fetita de 12 ani in prea multe locuri.
Ma intristez cand vad un copil trist si mi se pare nedrept sa vad suferinta la puiul de om iar cand e vorba despre moarte deja e prea mult. Societatea si vremurile lucreaza in asa fel pe creierele noastre incat putem analiza la rece moartea unui copil, putem face supozitii, putem face scenarii si nu ne trece prin cap ca prin erorile noastre de logica intinam memoria acestui copil si calcam in picioare ceva sacru: copilaria. 
Vorbeam la persoana intai pentru ca si eu cad in pacat acum discutand despre drama aceasta. Voi incerca sa nu ma refer la acea fetita ci la societatea in care ea a trait.
 Nu a fost un caz iesit din comun un om s-a sinucis, ca un copil s-a sinucis, ca sinuciderea e ceva de neinteles pentru ratiune, ci ca s-a sinucis un copil emo. Daca era doar un copil simplu nu se mediatiza atat insa particula emo deja transforma acel omulet intr-o ciudatenie. Eu sincer sa fiu nu am urmarit asa mult acest fenomen emo dar nu stiu sa fie ceva iesit din comun. Asa era si moda punk, sa zicem. Mie acesti emo nu mi se par nocivi pentru societate si in ciuda parerii ca depresia lor merge pana la sinucidere nu cred ca sunt mai multe cazuri de copii emo ce se sinucid decat de copii care au luat nota mica la un examen, care si-au pierdut virginitatea sau care au suferit deceptii sentimentale.
Cei cu deceptiile sentimentale ocupa locul intai la distanta mare de urmatoarele. Tristetea nu se educa deci acesti copii nu devin tristi in ziua in care au devenit emo. Inclin sa cred ca intai apare tristetea si apoi aderarea la un curent in care se regasesc cu felul lor de a privi lumea si viata. Imi aduc aminte ca acum vreo 2 ani sau chiar mai mult, prin nordul tarii, in judetul Neamt parca, s-au sinucis mai multi copii, tot in urma unor depresii si nu era vorba despre emo atunci ba chiar se banuia ca e un cult satanist la care aderau acei copii.
Nu am urmarit cu mare atentie nici atunci povestea acelor drame pentru ca asa cum spuneam mai sus, moartea unui copil e peste puterea mea de intelegere.
Ma intreb daca tot e asociata particula emo kid cu tristetea, cu depresia si cele ce urmeaza de acolo, de ce  nu se implaca societatea, presa, ONG-urile, in studierea si indepartarea motivelor de a deveni emo ale unui copil? 
De ce pentru ca unii copii au parinti numiti batjocoritor "capsunari" statul deja face prin presa campanii de demascare a parintilor netrebnici care-si parasesc copiii pentru a avea ce sa le puna pe masa iar in privinta copiilor ce se sinucid de tristete nu intreaba nimeni cu ce ajuta ca au parintii alaturi de ei?
Au vina parintii in producerea acestor drame?
Grea intrebare...

Ce alegem noi de fapt? Il alegem pe cel mai potrivit pentru postul de primar fie el de sector sau capitala?
Nu cred.
Potrivit in viziunea mea nu e acelasi lucru cu cel din viziunea ta.
 Eu poate vreau barbat, tu vrei femeie, eu vreau bucurestean ca e de aici si stie, tu vrei provincial ca e mai serios si mai harnic,
 eu vreau profesionist tu politician, eu  vreau unul mai cult care sa ne poata reprezenta fara a ne face de rusine, tu vrei unul din topor dar care sa stie ce cu ce echipa lucreaza, eu vreau unul care a mai dat piept cu administratia si care deja si-a facut suma deci nu se mai linge pe degete, tu vrei unul ne pervertit care sa tina cu alegatorii, eu unul mai in varsta pentru ca e mai intelept, tu unul mai tanar pentru ca cei varstnici sunt comunisti pana mor...
Nu ne putem pune de acord dar asta nu e cea mai mara problema a noastra, a alegatorilor. Problema e ca nu alegem primarul dupa dorintele noastre.
Discursul e identic la toti ca mesaj doar ca imbracat in alt vesmant. Noi nu-l votam pe cel mai bun ci pe cel mai smecher, pe cel ce stie cel mai bine cum sa spuna ce vor urechile noastre sa auda, pe cel ce promite exact ce stie ca noi vrem dar el in veci nu va facea, pe cel ce e mai bataios si ne  incanta cu tavalirea prin noroi a adversarului.
Tare as vrea sa vad si eu unul care sa spuna sincer dar hotarat, precum Spirache din Titanic Vals:
VA ROG SA NU MA VOTATI!
Ca timiditate si onestitae il vad pe Diaconescu in rolul lui Birlic insa cine stie ce fata urata ii va dicta partidul sa prezinte alegatorilor.
 Romanuul asa vrea. Un luptator nu o momaie.
 Unul ca Piedone sau ca Bodu personaje ce au facut destula galagie in mass media, dar atat. Nu au facut niciodata nimic decat circ.
 Vad ca deja a inceput spectacolul, cu scoaterea lui Oprescu din cursa.