Dalle prime indagini dei carabinieri di Bergamo sembrerebbe trattarsi di un omicidio-suicidio con sfondo passionale. Tra i due infatti si era da poco interrotta una burrascosa relazione sentimentale.
Ansa
Se pare ca romanii nu mai ucid italience sau le violeaza ci se ucid intre ei pe fondul unor probleme amoroase.
Un barbat si-a ucis sotia pentru ca vroia sa-l paraseasca, apoi s-a sinucis.
E adevarat ca iubirea iti ia mintile dar intr-atat incat sa-l ucizi pe cel ce-l iubesti?
Cred ca nebunia asta e data de egoismul sau orgolului nemasurat si nu de iubire.
Iubirea nu-i transforma in monstri pe cei indragostiti ci-i innobileaza.
Sacrificiul din iubire nu e cel prezentat in crima asta oribila ci autosacrificiul sufletesc.
Daca iubesti asa de tare pe cineva il lasi sa fie fericit si fara a-si imparti fericirea cu tine, nu il ucizi apoi iti iei viata si tu.
Ambele crime sunt o dovada de lasitate, egoism extrem, prostie, dezechilibru mintal, orgoliu exagerat si mentalitatea foarte invechita ca o iubita sau nevasta apartine barbatului fizic si sufleteste neconditionat cat are el chef s-o pastreze.
Dex-ul da, pe langa exemplele de pasiune frumoasa si o definitie clara pentru modul de exprimare negativa a pasiunii:
Tendinţă puternică şi nestăpânită însoţită de o preocupare excesivă şi obsedantă pentru satisfacerea unor dorinţe (reprobabile) .
Sa lansat "la apa" campanie de imbunatatire a imaginii Romaniei in Italia.
Bine ca de data asta nu au mai fost folositi actori (asa cred).
romania piacere di conoscerti
Italienii sunt mari amatori ai jocurilor de noroc.
Orice.
In salile de bingo vezi familii intregi care cheltuiesc sume destul de consistente iar in tabacherii, un fel de tutungerii unde pe langa tigari se vand timbre si alte nimicuri, cred ca cel mai vandut produs dupa tigari e biletul de loterie.
De la pustani pana la nonagenari toata lumea joaca.
Poate asta e si motivul pentru care premiul cel mare a ajuns la enorma suma de 83.5 milioane de euro, suma ce detine recordul mondial.
Oare mai ramane ceva din vechiul TU dupa ce devii posesorul unei asemenea sume intr-o clipa?
Criza de imagine a României în Italia a pornit de la presă şi a fost constant întreţinută de aceasta. Aceasta este concluzia la care au ajuns jurnaliştii români şi italieni.
Realitatea
Cred ca aici poate fi cel mai bun inceput pentru curatirea imaginii noastre nu cu campanii in care actori sa joace rolul romanului integrat, nici cu tot felul de caravane ce mai mult scot in evidenta partea negativa a emigratiei ci cu discutii intre ziaristi.
E foarte adevarat ca o mare parte din vina o are presa italiana ce a judecat global cetatenii romani si a scos pe prima pagina de fiecare data fiecare infractor cu cetatenie romana.
Presa noastra nu a avut decat vina de a nu fi fost contraofensiva, de a nu aduce argumente multiple oricerei puneri la zid a tuturor romanilor de catre presa italiana.
S-a adoptat o strategie timida sau nepasatoare si astfel orice italian cand aude acum de "roman" e iritat chiar daca nu pare.
Daca presa romaneasca ar fi relatat numai o parte dintre atrocitatile care se intampla in Italia infractiunile roamanilor ar fi parut simple contraventii.
O campanie pentru schimbarea imaginii conationalilor nostri in Spania.
Medicii de ambulanta, fermierii si patronii de hoteluri care îsi lauda subalternii români în cadrul campaniei sunt de fapt actori, ca si „angajatii“ lor.
Producatorii au preferat sa utilizeze actori deoarece, se pare, modelele pe care si-au bazat spoturile (adevaratii fermieri, directori de hotel si asistenti medicali români din Spania) nu vorbeau limba spaniola suficient de bine.
Pentru campania din Spania, ASG a alocat Saatchi&Saatchi aproximativ 3,5 milioane de euro (peste 12,1 milioane de lei), iar pentru cea din Italia, valoarea contractului, obtinut de Playteam, este de peste 15,5 milioane de lei. Cele doua companii au fost alese de ASG în urma unei licitatii. Rezultatele campaniei vor fi evaluate în decembrie, pentru a decide oportunitatea continuarii ei si în anii urmatori nu doar în Spania si Italia, ci si în alte state unde sunt comunitati importante de români.
Cotidianul
Bani frumusei pentru o campanie de schimbare la fata.
Ma intreb daca din banii astia guvernul ar fi ajutat efectiv romanii din Spania sa-si indrepte comportamentul nu ar fi fost cheltuiala mai justificata?
E putin ciudata logica asta de a folosi actori doar pentru ca "subiectii" adevarati "nu vorbeau limba spaniola destul de bine".
Nu cumva ii mintim si pe spanioli si pe romani?
Stiu ca e usoar sa critici guvernul de pe margine si uneori poate ca nu toate demersurile sunt indreptate spre coruptie ci au la baza intentii serioase insa daca stam sa gandim la rece situatia, aratam ca ne pasa de imaginea romanilor in strainatate atata vreme cat campania are prezinta la tv spoturi cu actori frumos imbracati, vorbitori de limba spaniola ca la carte, cum nici spaniolul de rand nu vorbeste, iar in strada sunt tot amarati, murdari, someri sau infractori, care nu numai ca nu vorbesc spaniola dar nici romana nu prea le e la'ndemana?
Cu banii astia se plateau mai bine cursuri de limba spaniola sau de buna purtare, puteau deschide birouri de informare si indrumare pentru romanii din Spania.
Cand vor face spoturile pentru Italia tot actori vor folosi?
Italienii nu vor inghiti asta pentru ca marea majoritate din populatia Italiei cand aude roman vede tigan in tabere din cartoane si celofan si nu actori spilcuiti vorbitori de italiana literara.
Cat ar trebui sa cheltuiasca statul roman pentru a informa cetatenii lui (pe toti separat) plecati in strainatate despre drepturile pe care le au acolo?
Tuturor li se spune ca trebuie sa munceasca.
Da, dar ei platesc impozite statului respectiv si au nenumarate drepturi despre care nu stiu nimic.
Nici ce pensie vor primi, cand, dupa cati ani de munca, nici drepturile la asistenta medicala sau sociala, nici facilitatile emigrantilor.
Campaniile acestea, chiar daca nu sunt cu dedesupturi suspecte, nu au niciun efect.
Campania antifumat... Campania de schimbare a imaginii romanilor in strainatate...
Bani aruncati.
Eram acum trei zile la mare, intr-o statiune de pe litoralul Adriaticei si priveam femeile care defilau prin fata mea, pe principala strada intesata cu magazine, baruri, hoteluri, pizzerii, restaurante, gelaterii si sali de jocuri mecanice.
Cautam in furnicarul de femei pe cele mai frumoase, dar cautarea mea se dovedea cam zadarnica.
Numai urate.
Cel putin la prima vedere.
Gustul pentru frumusetea feminina de formeaza la noi barbatii in timp si e influentat de mediul in care traim; tara, familie, societate, anturaj, cultura.
Probabil italienii le vad frumoase pe italience.
Sau ele asa se vad. Nemtii la fel pe nemtoaice, pentru ca erau si foarte
multe nemtoaice.
Si nordice din belsug.
Nemtii, austiecii si cei din tarile nordice, prefera Italia pentru bucataria ei.
Francezi nu prea am vazut pe litoral in schimb sunt foarte multi la Venetia, Roma, Napoli, in general in locurile de vizitat si nu de servit masa ori facut plaja.
Bucataria franceza e cel putin la fel de variata ca si cea italiana.
Spuneam ca nu am vazut frumoase.
Cand privesti un ansamblu format din mai multe componente, iti faci o imagine de ansamblu iar eu initial acea imagine o aveam.
Apoi am inceput sa privesc ansamblul mai atent si sa ma uit la cate o femeie oarecare.
Usor usor incepea si frumusetea sa apara. Un nas frumos, niste ochi ucigatori, un par ca matasea ori niste picioare superbe. Tot felul de amanunte care-mi scapau cand priveam "de la distanta" acel spectacol.
Ma minunam ca de unde pana acum nu vedeam femei frumoase, acum frumusetea era la tot pasul; un zambet, o privire, o voce, niste degete frumoase sau un mers fermecator...
Si parfumul lor, care venea ca o lumina potrivita la crearea unei picturi.
Aproape inserandu-se deja, vedeam tinute elegante ce se indreptau gratios spre vreun restaurant impreuna cu femeile pe care le acopereau, dar vedeam si fuste de plaja cu bluze subtiri si simple purtate cu la fel de multe gratie de catre cele ce abia acum plecau de pe plaja.
Era ceva ciudat.
Frumusete la tot pasul si totusi ochiul meu nu era incantat asa cum era obisnuit el cu frumusetea feminina.
Citeam undeva ca si frumusetea e tot o chestiune riguroasa, matematica, astfel incat trebuie sa fie o anumita distanta intre ochi sau nasul sa aiba o anumita marime, buzele la fel, iar creierul nostru proceseaza toate aceste data fara ca noi sa avem vreo influenta asupra calculelor, si pune rezolutia: e frumoasa. Sau nu e frumoasa.
Vorbesc doar despre frumusetea fizica si doar despre cea remarcata la prima vedere pentru ca in timp anumiti factori ne mai ajusteaza perceptia frumusetii unei persoane si o vedem cu mai multa ingaduinta dupa ce o cunoastem.
Eram intr-un magazin si tot continuand studiul meu imi apare o pereche in raza vizuala.
El elegant inalt si bine facut. Atat am remercat pentru ca nu el era subiectul.
Ea, inalta (nu e un criteriu de frumusete asta insa asa s-a nimerit aici) corp perfect, picioare lungi, par tuns modern, maini frumoase, parfum bun ( nu stiu de care dar era bun, asta stiu) o rochie facuta special pentru acel corp, pantofi eleganti... si foarte frumoasa la chip.
Nu am studiat-o in detaliu ca si asa mi se parea ca abuzasem dar era frumoasa foc.
Cand deja imi pierdusem orice speranta de a intalni in oceanul asta de femei una frumoasa din cap pana in picioare, iata ca norocul imi surade aducandu-mi una perfecta.
Vocea ei calda imi rupse firul ganduriler cand se adresa barbatului de langa ea:
-Șe zâși amore, îi bunî aiasta pientru mama?
Eram si satisfacut si mandru.
Se pare ca cel putin europencele ar trebui sa se incline in fata frumusetii femeilor noastre.
In mai multe orase italiene exista un obicei al indragostitilor de a-si demonstra trainicia iubirii prin agatarea unul lacat cu numele lor de un felinar in anumite locuri din Florenta, Roma, Milano, Alessandria, etc.
Acum şase ani de zile, unul dintre clienţii noştri ne-a dat un CD cu muzică românească să îl asculte la noi, la terasă. Cum majoritatea clienţilor de la mese erau români, am observat că toţi erau entuziasmaţi de această alegere. De atunci, în fiecare duminică muzica de la terasa noastră este exclusiv românească", spune Sem Ghozzi, unul din patronii teresei. Adevarul
Cretinii astia confunda manelele cu muzica romaneasca doar pentru ca in versurile lor sunt cateva propozitii, agramate dealtfel, care seamana putin cu limba romana.
E plin prin Italia de discoteci cu manele si fauna e pe masura.
Nu mai spun de scandalurile ce ies acolo intre iubitorii de muzica romaneasca rupti de beti si umflati de droguri.
Daca ar fi muzica populara romaneasca cred ca nici nu ar mai recunoaste-o manelistii astia pentru ca si la ei la tara se unde au plecat urla pe ulitele satelor intesate cu merzane, numai manelele lui Gutza.
Doua fetite de etnie roma de 14 respectiv 16 ani, care s-au inecat ieri la Napoli, au stat pe plaja pana la venirea masinii ce urma sa le transporte la morga, sub privirile nepasatoare ale turistilor ce isi continuau plaja sau mancau la doar cativa metri de cele doua cadavre acoperite ale copiilor.
De ce oare?
Ca erau tiganci?
Ca cerseau?
Ca nu ne mai pasa de oameni mai cu seama daca nu sunt la fel de spalati ca noi, dar o facem cu toti pe civilizatii, pe ecologistii?
Pariez ca turistii aceia si-au strans frumos resturile de la masa si le-au dus la cos, ca un semn al civilizatiei ce-i caracterizeaza.
La cata nepasare se vedea peste tot in pozele acelea cred ca nici salvamarii nu au facut mare lucru sa le salveze.
Erau tiganci dar erau niste copii ce au ajuns sa cerseasca sau sa fure tot ca un rezultat al nepasarii, al civilizatiei, al aruncarii in intuneric.
Onu: impronte rom discriminatorie
Tre esperti indipendenti dell'Onu definiscono 'discriminatoria' la proposta di raccogliere le impronte digitali ai Rom in Italia. 'Esprimiamo la nostra preoccupazione per le recenti azioni, dichiarazioni e misure proposte nei confronti della comunita' Rom e dei migranti in Italia', afferma una dichiarazione congiunta del relatore speciale dell'Onu sul razzismo Diene, dell'esperta indipendente sulle minoranze McDougall e del relatore speciale sui diritti umani dei migranti Bustamante.ANSA
Expertii sunt: Doudou Diene ,Jorge Bustamante si Gay McDougall.
Toti trei somitati in domeniul drepturilor omului si rasismului.
ONU a mai avut un raport si in 2007 cu aceleasi observatii despre tendintele rasiste si xenofobe ale acestei tari in criza de indentitate ( in un Paese in crisi di identità) dar cine sa-l ia in seama?
Sper ca acum Franta fiind la presedentia UE va aborda in aceasta jumatate de an, cat va detine conducerea, cu mai mult atentie problema rasismului, cu atat mai mult cu cat ea insasi a fost acuzata de Doudou Diene de rasism.
