"Multe alimente au un nivel ridicat al acidităţii ce pot provoca eroziunea smalţului dinţilor"
mediafax


Pentru prima oara am senzatia ca CNA poate sa faca un pic de curatenie in televiziunile noastre.
E incredibil ca a fost oprit de la difuzare un clip publicitar, nu din cauza violentei, nu din cauza rasismului sau vulgaritatii, ci pentru ca e agramat.
Ce figura buna ar face acest organism care are puterea de a interzice daca ar interzice tot ce e agramat la televizor.
Melodii agramate, emisiuni cu moderatori sau invitati agramati, interviuri agramate...

i In spiritul devizei nici o zi fara modificari la celebrul program Guvernul extinde programul prima casa si la alte tipuri de locuinte.
Pentru a depasi numarul record de 11 case la 20 banci in decursul a doua saptamani de la lansarea apoteotica,  Guvernul vine in sprijinul celor care sunt defavorizati de acest program (putini dealtfel) prin modificarea programului.
Astfel vor putea fi incluse in programul prima casa si casele care au fost construite inainte de 1900 si care au fost deja achitate sau demolate intre timp.
 Deasemenea vor fi incluse in prima casa si locuintele din afara tarii stiindu-se ca foarte multi cetateni isi cumpara o locuinta in apropierea serviciului.
O surpriza a Guvernului e includerea si a patrimoniului RAPPS in programul prima casa pentru ca ministrii, consilierii, consilierii consilierlior si secretarele acestora, sa nu mai plateasca pe apartamente de doar 100 sau 200 de metri enorma suma de 100 de euro sau pe casute pe pamant de cate 3-4 sute de metri  200 de euro lunar din modesta leafa de bugetar.
Daca se pastreaza ritmul si entuziasmul acesta, in curand, neaparat inainte de alegerile din toamna, Guvernul va lansa si programul a doua casa, pentru ca e inuman sa ai doar o singura casa in care sa si dormi, sa si gatesti, sa-ti faci si vacanta sau sa-ti primesti si prietenii.

Te ia durerea de cap cu Spiru Haret asta si cu nebunia creata de Abramburica.
Cineva azi la tv a dat cea mai buna explicatie a haosului de la noi: In tara asta nicio lege nu se aplica pana la capat.
Are perfecta dreptate.
Te apuca scarba cum vezi ca PSD da vina pe PNL lar acesta pe PD-L, cu privire la problema Spiru Haret.
Isi spune Oprisan parerea despre competenta Abramburicai, isi spune Vanghelie parerea despre  oportunitatea reexaminarii absolventilor de la facultatile cu probleme.
Asta conduc tara asta.
Nici nu-ti trebuiesc studii juridice ca sa descurci itele acestea asa de incurcate, mai mult de balbaiala lor decat de complexitatea problemei.
Universitatea Spiru Haret e o insititutie de invatamant recunoscuta si nu una fantoma.
Problema creditarii unor facultati trebuie separata de legalitatea diplomelor primite de absolventii de buna credinta.
Aici nu e cazul permiselor auto de la Pitesti unde toti au luat permise in mod total ilegal ci doar o formalitate neindeplinta dar imputabila si celor ce erau obligati sa controleze asta.
Studentii nu aveau cum sa stie ca facultatea pe care x a absolvit-o de unde a si primit diploma in baza careia a fost incadrat pe o functie corespunzatoare, nu e acreditata.
Parca nu stim cum e cu acreditarile, cu autorizarile, cu controalele, in tara unde nicio lege nu se aplica pana la capat.
Parca nu stim ca la inceput de an mai mult de jumatate din scolile romanesti nu au autorizatie sanitara de functionare pentru ca sunt jegoase, pline de renovari incepute cu cinci zile inainte de inceperea anului scolar si totusi functioneaza.
Nu stiu cati absolventi cu diplome luate la facultatile cu probleme vor fi reexaminati dar tare ma tem ca nici jumate din ei nu vor mai reusi performanta de a lua examenele.
Si ma refer doar la cei ce au luat pe bune data trecuta ca daca ii luam in calcul pe cei trecuti pe ochi frumosi...
Apoi vor urma procesele intentate universitatii Spiru Haret si haosul nu se va termina niciodata.
Asta pentru niste guvernanti cretini care conduc tara dupa ureche si nu dupa niste legi asa cum e condusa orice tara civilizata.

Noroc cu alegerile astea care urmeaza.
Acum inca sunt protejati si cei fara casa pentru ca statul le promite prima casa si cei fara diploma luata in perfecta legalitate.
Sa vedem dupa alegeri ce-o sa fie.

Asta inseamna ca nu are incredere in garantiile oferite de stat. Nu are incredere in Guvern, in programele sale si in balbaiala asta generala. Bancile sunt institutii pragmatice si nu tribune politice de unde poti bate campii pana te doare gura pentru ca apoi sa o sucesti ca la Ploiesti.
 De fapt asta e si motivatia pentru ca la intrebarea ING cum se va rezolva situatia garantarii in cazul insolvabilitatii fondului de garantare Guvernul nu a avut raspuns.
Eu sunt sigur ca in afara de tipul ala care a semnat actele in prezenta premierului nicio alta persoana nu si-a luat casa prin acest program.
Cred ca daca era un succes numai asta auzeam si vedeam pe la conferintele de presa.
Guvernul bajbaiala merge inainte cu ochelarii de cal bine asezati ;)

Analizând sesizarea, Curtea Constituţională a decis că aceste prevederi încalcă dreptul de proprietate, dar şi Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit cărora „orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de prevederile generale ale dreptului internaţional”.
Capital

Nu e nici CC (Curtea Constitutionala) o institutie asa de inteleapta precum credeam sau speram eu.

Daca plata pe card  a salariului e ilegala inseamna ca toata lumea civilizata traieste in ilegalitate.
Si nu pe card sunt banii platiti ci intr-un cont bancar de unde poate sa se duca salariatul si sa si-i ia banii cum ar putea-o face de la casieria institutiei unde lucreaza.
Trecerea banilor printr-o banca are pe langa dezavantajul platirii unor comisioane de gestionare si operare a contului si avantaje.
Eu in locul celor platiti pe card de cand s-a inceput acest mod de plata as da in judecata statul Roman, in baza afirmatiilor CC.
Chiar si firmele ar trebui sa faca asta pentru ca le sunt incalcate aceleasi drepturi invocate in afirmatia CC ca si persoanelor fizice.

La Venetia sunt lucruri care raman neschimbate de secole dar sunt si altele care se schimba in fiecare an.
Anul asta observ cu fiecare vizita din ce in ce mai putin straini, din ce in ce mai multa mizerie pe strazi iar afisele cu locuinte sau spatii comericiale de inchiriat ori de vanzare sunt tot mai frecvente.
Pentru gunoaie nu sunt doar turistii vinovati ci si venetienii, fie ei edili sau comercianti.
Azi m-am plimbat cu o sticla goala de schweppes 30 de minute pana am gasit un loc sa o arunc iar servetelul de la cornetul de inghetata a trebuit sa-l bag in buzunar ca sa nu-l tot rasucesc pana voi gasi cos de gunoi, care logic ar fi fost sa se afle chiar in locul de unde am cumparat inghetata.
Politisti de toate felurile pazesc porumbetii sa nu primeasca hrana de la turisti, im parcul de langa piata San Marco multa lume care nu are loc pe bancile de la umbra serveste masa la iarba verde, suvenirurile ieftine sunt la un pret ce le tradeaza calitatea iar cele scumpe si cu adevarat de calitate raman nevandute chiar si cu smecheria adaugata pe eticheta: pret vechi atata, reducere 60%, pret nou atata.

Am trecut iarasi prin fata celuii mai jegos si urat McDonald's din lume.
N-am indraznit niciodata sa ma apropii mai mult de atata:

In tarile civilizate asfaltarea sau repararea strazilor deteriorate se face in felul urmator:
Cu cateva zile inainte sunt anuntati toti locuitorii de pe strada respectiva ca in ziua x de la 8 la 17 strada va fi inchisa pentru asfaltare.

In acea zi capetele strazii sunt blocate cu garduri mobile si lucrearea dureaza cel mult pana la ora indicata in atentionare.

Dupa asfaltare la cateva zile un nou anunt avertizeaza ca in ziua y  strada este inchisa pentru marcarea parcarilor si deci e interzisa parcarea in intervalul orar anuntat.

La fel s-a intamplat pe strada din pozele mele si totul a decurs conform graficului.
Sau aproape totul pentru ca nu se putea sa nu-si puna un romanas pecetea lipsei de respect pentru reguli.
 
Camionul din imagine nu a luat in seama avertismentul si a ramas in parcarea in ziua cu marcajele.

Oamenii au venit, au marcat dar neputand sa-l ia pe sus au vopsit cat se vede.

Cand l-am fotografiat nici prin gand nu mi-a trecut sa ma uit la numar, crezand ca e italian dar a doua zi am observat ca e de-al nostru.

Probabil amenda usturatoare l-a mutat din loc pentru ca din ziua urmatoare a disparut subit.

Urmele trecerii lui pe acolo au ramas insa.

Am citit un articol interesant despre arta, compromis si confirmarea artistica in afara tarii, pe site la Adevarul.
Artistul despre care se vorbeste e Arina Ailincai, "una dintre cele mai apreciate ceramiste din Romania", dupa cum mentioneaza autorul, cu toate ca ma cam indoiesc eu de aprecierea artistilor adevarati in Romania.
Ei sunt apreciati dupa ce pleaca din tara si isi fac un nume in afara ei muncind din greu. Asa e usor sa te mandresti cu nume deja mari in loc sa-i sustii, sa le intinzi o mana cand au nevoie.
In fine.
Nu despre ceramica si ceramisti vreau sa vorbesc ci despre o afirmatie a ei.
La "ce nu-i place" artista spune:

„Nu-mi place lipsa de moralitate. Mă dezgustă vulgaritatea şi lipsa unei demnităţi, în orice fel de atitudine. De pildă, tocmai din acest motiv, nu mă uit la televizor şi nici nu am unul. Nu pentru că nu-mi permit să-mi iau unul, ci pentru că nu doresc acest lucru. Prefer să ascult radio”

Deci trag concluzia ca radioul e mai putin pervertit decat televizorul.
Si nu e doar o realitate romaneasca ci una generalizata avand in vedere ca doamna Ailincai traieste in Canada.

Oare cum reusesc astia de le radio sa nu se murdareasca atata incat sa mai poata avea un dram de simpatie din partea unui artist?

Atitudinea Presedintelui vizavi de presa e una aroganta ba chiar jignitoare daca urmarim toate gafele prezidentiale mai vechi sau mai recente.
 Dar e impropriu spus gafe pentru ca o gafa e ceva spus din greseala, neintentionat si nu ceva gandit prost si exprimat ca atare.
Se inseala amarnic cei ce cred ca Base a inceput sa se comporte corect si civilizat cu ziaristii pentru ca asta a fost doar o spoiala a atitudinii ostile fata de tot ce e critic sau opozabil intereselor sale.
Abia acum incepe adevarata lupta cu presa iar cine misca in front risca sa piarda acreditarile de peste tot unde se manevreaza banul public.

Avionul acela prezidential ar trebui sa aiba anumite criterii pe baza carora sunt acceptati ziaristii insotitori ai delegatiilor oficiale, ca doar nu e proprietatea Presedintelui si nici vaporul sau ci un avion platid din banii tuturor.
 Presa nu e Voiculescu sau Vantu ci e o institutie care are pe langa indatoriri si dreptul de a veghea la tot ce misca in plan politic si cum sa o faca daca e tinuta cu botnita sau legata de picioare? Daca Presedintele are o nemultumire legata de un anumit ziarist, mogul sau trust de presa poaste sa recurga la justitie dar nu poate interzice presei dreptul la exercitarea meseriei.
 Mircea Toma declara in cotidianul ca “există suspiciunea că, la Cotroceni, deciziile sunt unele hormonale, şi nu unele prezidenţiale”.
De ce o fi folosit cuvantul suspiciune?
Nu era mai potrivit certitudine?

Frumusetea, profundul, specialul, arta, nu pot fi atinse si intelese de oricine.
Ca sa atingi profundul trebuie sa fii profund, ca sa faci arta trebuie sa fii artist iar pentru a produce sau intelege ceva special trebuie sa fii tu insuti special.
Dar se intampla ca jocul absurdului sa potriveasca lucrurile intr-o clipa, care poate fi si mai putin de-atat, mai bine decat oricine altcineva special, profund sau cu har.
Cautand prin poze mai vechi am dat peste aceasta despre care nu stiam ca exista.
O eroare a aparatului foto.
Sau a fotografului.
Probabil am miscat circular aparatul, crezand ca nu se mai declanseaza, exact in clipa in care se facea o poza.
Are un aer ocult reprezentarea grafica a acestei clipe cu atat mai mult cu cat e chiar reprezentarea mea sufleteasca din acel moment.
Localizare temporala a pozei, clipei ori absurdului, e exact intre un apus si un vis, intre o primavara si un sfarsit.
Pentru sceptici apusul e sfarsitul iar pentru optimisti inceputul.
Dar nu sceptici ci pesimisti, pentru ca primii au o viata trista, o incertitudine  traita intre doua  incertitudini; suflete in suspensie.
E fascinanta poza.
Cand privim anumite fotografii retraim momentele mai mult decat atunci cand privim o filmare.
E similar cu informatia data de cartea citita in opozitie cu cea oferita de film.
Am scris mai demult despre asta dar nu mai stau sa caut.
Pe mine poza asta ma transfera, de cate ori o privesc, in acea stare si ma invarte innebunitor intre  cele trei puncte de pe cerc: pesimism, scepticism, optimism, pesimism scepticism...